miercuri, 28 iulie 2010

CSM-REVISTA PRESEI 28 IULIE 2010

REVISTA PRESEI 28 IULIE 2010

JURIDICE.ro

Dan Chiujdea candideaza pentru un nou mandat in CSM

28 July 2010 - Juridice.ro

72 citiri

Intr-un interviu acordat pentru www.LumeaJustitiei.ro, procurorul Dan Chiujdea, membru CSM, si-a anuntat candidatura pentru un nou mandat in CSM.

Dan Chiujdea a explicat motivele noii candidaturi: “Apreciez ca de la intrarea in Magistratura in 1997 am dobandit si acumulat o experienta profesionala atat la unitatile de parchet unde mi-am desfasurat activitatea, detinand si functii de conducere, precum si in acesti sase ani de mandat la CSM, si consider ca in prezent aceasta experienta mi-a dat posibilitatea sa cunosc sistemul judiciar in ansamblul sau si apreciez ca in cadrul CSM as putea sa-mi continui proiectele si obiectivele in vederea imbunatatirii substantiale a actului de justitie in general si in mod special as putea sa duc la indeplinire propunerile si proiectele colegilor pe care ii reprezint .“

Cu privire la posibilitatea candidaturii actualilor membri CSM, Dan Chiujdea a aratat: “As dori sa punctez, conform opiniei mele, cateva aspecte de ordin legal : art. 51 din Legea 317/2004, privind CSM, a fost introdus in august 2005 si prevede ca „durata mandatului membrilor alesi ai CSM este de 6 ani, fara posibilitatea reinvestirii”. Se observa ca aceasta dispozitie a imposibilitatii reinvestirii a fost introdusa in timpul mandatului deja inceput in ianuarie 2005, iar Constitutia in art. 15, alin. 2, prevede ca legea dispune numai pentru viitor. De altfel, legiuitorul a prevazut in corpul Legii 317/2004 la art. 23 un set de norme tranzitorii valabile numai pentru actualul CSM in componenta aleasa in decembrie 2004, in speta posibilitatea de a opta pentru activitatea permanenta, cunosocut fiind faptul ca in viitorul CSM activitatea permanenta va fi obligatorie. Introducand aceste norme tranzitorii si plecand de la dispozitiile constitutionale mai sus amintite, este clar ca legea nu poate retroactiva pentru membrii actualului Consiliu, alesi pe legea veche astfel incat fata de acestia nu opereaza restrictia de a mai candida pentru un nou mandat. De altfel, acest principiu functioneaza pentru toate functiile de conducere din Justitie, in sensul ca mandatele de conducere incepute sub imperiul legii vechi nu au fost socotite, legea dispunand doar pentru viitor. Colegiul de conducere al PCAB este obligat sa se pronunte si sa verifice doar indeplinirea conditiilor prevazute la art. 7, alin. 1 – 5, din Legea 317/2004.“

Scrisoare deschisa a UNJR adresata Guvernului Romaniei

28 July 2010 - Juridice.ro

184 citiri

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a adresat marti, 27 iulie 2010, o scrisoare deschisa Guvernului Romaniei.

Redam integral textul scrisorii deschise:

“U.N.J.R. a luat act de Proiectul de lege privind unele masuri pentru accelerarea proceselor precum si de recentele declaraţii publice ale premierului României potrivit cărora unele dintre scopurile principale ale acestui proiect sunt urgentarea miraculoasa a soluţionării cauzelor si acordarea de termene scurte „de pe o zi pe alta” pentru ca procesele in România sa se deruleze, citam „ca in filmele americane”.

Pentru a încerca sa inducă Guvernului o nota de minim realism raportata la realităţile romaneşti, inclusiv cele care privesc justiţia ca si parte componenta a societăţii, U.N.J.R. aduce in atenţia executivului exemplul (aleatoriu) al Curţii Statale din Chicago, care este reprezentativa pentru ca deserveşte o populaţie de aproximativ 5.200.000 de persoane, adică aproximativ un sfert din populaţia României.

Reamintim premierului României faptul ca in sistemul american marea majoritate a atribuţiilor jurisdicţionale auxiliare şedinţei de judecata, pe care in prezent judecătorii romani le îndeplinesc pe lângă activitatea de judecata, sunt date in atribuţia grefierilor instanţei si a altor persoane cu atribuţii de secretariat, conduşi de grefierul sef care in acelaşi timp este si managerul Curţii respective. Curtea Statala din Chicago are un număr de peste 1.800 de persoane, angajaţi ai compartimentelor auxiliare ale instanţei si un buget alocat de peste 80 de milioane de dolari pe an.

Pentru construcţia acestei clădiri s-au alocat circa 100.000.000 dolari, are 28 de etaje si aproximativ 10 săli de judecata la fiecare etaj, acces separat pentru public fata de personalul instanţei si un sistem de securitate cum nu se întâlneşte in nicio instanţa din România.

De asemenea, doar in cursul anului 2008, Curtea Statala din Chicago a colectat la propriul buget peste 195.000.000 de dolari din taxe judiciare de timbru si alte taxe ocazionate de soluţionarea proceselor, din care 80% i-au revenit instanţei si doar 20% au fost virate la bugetul de stat. Or, acest lucru este de notorietate ca nu se întâmpla in România, deşi magistraţii au făcut nenumărate demersuri pentru ca Guvernul sa procedeze la modificarea legii in aşa fel încât justiţia sa se autofinanţeze din taxele de timbru si taxele de timbru judiciar iar bugetul instanţelor sa revină in administrarea Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie si nu Ministerului Justiţiei, demersuri ignorate de fiecare data.

Totodată, sistemul de justiţie american este un sistem common law, bazat in mare parte pe principiul oportunităţii, care nu se pliază pe sistemul juridic romanesc (de inspiraţie franceza) iar soluţionarea mai rapida a proceselor se datorează atât unei logistici impresionante, cat si unor prevederi legislative care nu pot fi implementate in Europa, fără riscul atragerii unor condamnări la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru tara noastră. Cu titlu de exemplu, s-a menţionat ca recunoaşterea vinovăţiei va conduce la durata scurtării proceselor, dar spre deosebire de legislaţia americana, in care intr-un astfel de caz hotărârea rămâne definitiva in aceeaşi zi, mica reforma lasă deschisa calea la un recurs efectiv.

Nu in ultimul rând, legislaţia americana impune, printre altele, preliminar ajungerii cazului in instanţa, ”construirea” dosarului prin avocaţi, propunerea probelor si trasarea mersului dosarului, corelativ cu impunerea unor sancţiuni stricte in caz de nerespectare a cerinţelor pretinse de judecător, lucru care nu se întâmpla in România si pe care nici „mica reforma” nu îl garantează sub nicio forma. Dealtfel, acest lucru nici nu era posibil deoarece proiectul de lege despre care se face vorbire vine in multe parţi in contradicţie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedura sau reia sub alta forma dispoziţii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic (dintre care exemplificam reticenta parţilor de a recurge la procedura medierii, lipsa sălilor de judecata, număr insuficient de magistraţi sau personal auxiliar, lipsa fondurilor materiale etc.).

Nu in ultimul rând, reamintim Guvernului României ca judecătorii americani sunt remuneraţi cu sume cuprinse intre aproximativ 80.000 si 350.000 dolari pe an, astfel incât orice fel de comparaţie este neavenita.

Deşi proiectul de lege conţine unele prevederi care pot părea la prima vedere benefice in anumite domenii, ea suferă de o lipsa de viziune sistemica si ancorata in realităţile romaneşti si, in ciuda faptului ca public se afirma altceva, va conduce la supraîncărcarea altor instanţe (Curţile de Apel) in detrimentul instanţelor inferioare. Având in vedere ca procesele, in cea mai mare majoritate, se vor definitiva la Curţile de Apel, senzaţia generala care se va induce voit opiniei publice va fi ca Guvernul s-a străduit, dar judecătorii nu doresc sa aplice „mica reforma”, transferând astfel întreaga responsabilitate asupra sistemului judiciar.

In astfel de condiţii, U.N.J.R. solicita Guvernului României sa prezinte lucrurile obiectiv si, pe cat posibil, intr-un stil mai puţin pompieristic si in niciun caz sa nu încerce, din raţiuni populiste, sa inducă cetăţenilor ideea ca starea generala a justiţiei din România se va schimba miraculos in bine după adoptarea acestui proiect de lege, prin comparaţii absolut nerealiste cu sisteme de drept ale unor tari cu o democraţie consolidata, si mai ales cel al Statelor Unite ale Americii.

Asumarea responsabilă şi în limite constituţionale a agendei reale a justiţiei de către reprezentanţii puterii executive alături de cei ai puterii legiuitoare şi ai puterii judecătoreşti este calea ce trebui urmată pentru o reformare de substanţă a sistemului judiciar naţional, fiind indicată clar şi în cel mai recent raport al CE pe MCV.

Consiliul Director al Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România
Judecator Natalia Roman

Preşedinte interimar”

Catalin Predoiu: “Marea majoritate a judecatorilor şi procurorilor sunt profesionisti”

28 July 2010 - Juridice.ro

137 citiri

Luni, 26 iulie 2010, Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, invitat in cadrul Emisiunii Calea Europeana de al B1TV, a declarat ref. lipsa de leadership in sistemul judiciar: “Aţi adus în discuţie chestiunea lipsei de leadership în sistemul judiciar. Nu aş vrea ca problema să rămână oarecum în suspensie. Este vorba de leadership nu numai la nivelul sistemului, cred că raportul are în vedere şi leadership la mediana sistemului şi chiar la baza lui. Cu alte cuvinte, în opinia mea, această agendă ar trebui să şi-o asume nu numai Consiliul Superior al Magistraturii ori liderii asociaţiilor magistraţilor, această agendă ar trebui să şi-o asume şi şefii de instanţe, şi şefii de parchete, şi judecătorii, şi procurorii, şi grefierii. Este o agendă a sistemului.

De aceea, eu cred că ei trebuie să lanseze în dezbateri serioase în cadrul sistemului, în opinia publică pe marginea problemelor tehnice conţinute de raport. Dezbaterile ar trebui să fie axate pe agende reale, nu pe agende care să fie inventate pentru că avem alegeri nu ştiu unde sau că avem nu ştiu ce agendă personală. Aceste dezbateri ar trebui să fie de bună-credinţă, şi nu să fie duse doar pe filosofia: important este să criticăm, să fim vocali, şi soluţii mai puţin. Cred că fiecare dintre noi, atunci când iese în arenă, trebuie să propună soluţii, nu doar să critice. Noi, la minister, încercăm să facem lucrul acesta şi o facem chiar dacă înţelegem că soluţiile nu sunt simple şi comportă viziuni diferite. Pe de altă parte, nu vreau să rămânem cu impresia că justiţia noastră în ansamblu este gripată sau nu funcţionează. Raportul tratează anumite probleme punctuale şi sectoriale. Sistemul judiciar însă funcţionează. Marea majoritate a judecătorilor şi procurorilor sunt profesionişti, îşi fac treaba, uneori în condiţii dificile, depinde de zonă, de instanţe etc, dar livrează totuşi un act de justiţie în parametri europeni.

Să nu credem cumva că raportul este despre tot sistemul judiciar, despre toţi magistraţii, că toţi au probleme de integritate sau de disciplină etc. Nu, este vorba de probleme sectoriale. Trebuie să le tratăm însă cu curţile pe masă, asta este foarte adevărat. De aceea cred că este important de la vârful sistemului, din Consiliul Superior al Magistraturii, din asociaţii să transmitem şi către colegi un îndemn de a nu lăsa această agendă acaparată doar de experţii de la Bruxelles, de experţii de la minister, de ministrul justiţiei, de membrii CSM, şefii asociaţiilor profesionale. Tragem linie şi adunăm zece oameni, poate 10-20 de oameni, care se pronunţă, îşi asumă sau nu îşi asumă, propun soluţii sau critică soluţiile propuse de alţii. Nu, mi-aş dori ca această agendă să fie a mai multor judecători şi procurori, repet, chiar şi fără funcţii în sistemul judiciar.”

Catalin Predoiu: implementarea Codurilor strans legata de bugetul Justitiei

28 July 2010 - Juridice.ro

108 citiri

Catalin Predoiu, ministrul Justitiei, a declarat duminica, 24 iulie 2010, in cadrul emisiunii 3×3 de la Realitatea TV: Am făcut o intervenţie în cadrul Guvernului ‑ şi este, mă rog, primită, după părerea mea, bine la stadiul de prim‑ministru şi de ministrul de finanţe ‑ de a include justiţia în cadrul bugetar pe termen mediu al Ministerului Finanţelor, deci şi al Guvernului, implicit, ca un domeniu prioritar. Deci, cred că în 2011, dacă vrem să ne punem problema de a asigura cu succes condiţii pentru implementarea Codurilor, trebuie să avem un buget pe justiţie care să reflecte lucrul ăsta.”

De ce nu judecam dosarele de la o zi la alta?! Iata de ce!

28 July 2010 - Cristi DANILET

569 citiri

Intr-un interviu TV recent, premierul Boc spunea : „Nu voi avea liniste pana cand nu voi pune acest sistem la punct. Ati vazut si vedem cu totii filme americane: se judeca in fiecare zi un proces, pana se termina. De ce nu am ajunge si noi in Romania sa judecam un proces in fiecare zi?”. Acum, eu am constatat ca in 2009 un judecator de la Judecatorii a avut de solutionat 915 cauze, la Tribunale 860 cauze si la Curtile de Apel 671 cauze, si oricand ne-am stradui sa impartim la cele 365 de zile pe an, mai ales dupa ce scadem zilele nelucratoare, si vacanta judecatoreasca si mai ramenem cu cca 200 zile lucratoare, tot am avea mai mult de un proces pe zi – de aceea, eu cred ca premierul a vrut sa spuna nu ca isi doreste ca in fiecare zi sa se judece un proces, ci ar dori ca un proces sa se judece intr-o zi, gandindu-se ca sunt prea multe amanari.

Ei bine, daca e vorba de amanari, eu ma grabesc sa dau raspuns primului ministru. Astfel, studiind cauzele de amanare cu care ma confrunt in activitatea de judecata zilnica si propunand ca dovada in afara cuvantului meu de profesionist (manifestat public si target=”_blank”> altadata) un material intocmit de CSM privind motivele amanarilor date de instante. De asemenea, am analizat si recentul proiect de lege promovat de Guvern de accelerare a procedurilor ( target=”_blank”> PLMASP). Si sunt in masura sa spun: „iata de ce nu putem si nici nu vom ajunge ca in Romania sa judecam un proces intr-o singura zi:”:

a. prim termen indelungat

- pentru ca un dosar se inregistreaza intr-o zi si pentru primul termen de judecata partile trebuie citate in alta zi (si asta e si in SUA, numai ca acolo se stabileste un calendar al procesului). Acest prim termen de judecata se stabileste in functie de natura cauzei si incarcatura existenta deja (deocamdata sistemul informatic se raporteaza numai la dosarele intrate, nu si cele rulate). Cum nr de judecatori este mic (aceleasi scheme aprobate de Guvern de 10 ani de zile si acelea insa incomplete datorita politicii dezastroase de resurse umane practicate de legiuitor si CSM) si nr de dosare in continua crestere (in ultimii doi ani nr de dosare de solutionat a crescut cu 500.000), primul termen de judecata este stabilit dupa cateva luni de la inregistrarea dosarului. De ex, la Judecatoria Oradea, un dosar penal inregistrat in luna august primeste termen cel mai devreme in luna noiembrie;

- pentru ca la fixarea termenului se tine seama de zilele de inactivitate (zile libere, sarbatori legale, vacanta judecatoreasca). Astfel, sunt parti care introduc actiunea in luna mai sau iunie si cum in lunile iulie si august este vacanta judecatoreasca, e evident ca primul termen de judecata va fi ulterior vacantei. Cu toate acestea, sunt instante in care se judeca cauze normale si in timpul vacantei, pentru ca in toamna rolul sa nu fie foarte incarcat;

- pentru ca la noi termenul il da computerul. Or , nu am vazut ca PLMASP sa imputerniceasca, asa cum e firesc, judecatorul sa fixeze termenul de judecata. Daca ar fi asa, imediat dupa inregistrarea dosarului, judecatorul ar putea sa stabileasca daca e cazul sa stabileasca un termen mai lung sau unul mai scurt: – de ex ordonantele presedintiale, cererile de suspendare, cererile de liberare conditionata ori plangerile impotriva solutiilor procurorului primesc la noi termene peste 2-3 luni, ceea ce e mult prea tarziu fata de miza procesului, ceea ce antreneaza deseori cereri de preschimbare a termenului (aici nu pot intelege de ce PLMASP obliga judecatoru lsa citeze partile pentru a putea decide preschimbarea termenului, cand o astfel de cerere trebuie solutionata imediat in camera de consiliu si partile citate pentru noul termen).

b. modalitatea de citare

- pentru ca in Romania citarea nu se face prin portarel ca in SUA, ci trebuie sa trimitem citatiile prin Posta Romana (care pana la protestul din toamna lui 2009 incasa pe o citatie de patru ori mai mult decat pretul unei scrisori recomandate, iar dupa protest statul plateste dublu acest monopol) sau prin agent procedural (care sunt 1-2 maxim pe instanta, iar unele nici nu au asa ceva prevazut in schema de personal si care, oricum, poate fi utilizat numai in localitate si numai in situatii urgente). Iar procedura de citare prin Posta face cel putin 2 saptamani daca destinatarul e in aceeasi localitate cu instanta si cel putin 3 saptamani daca e in afara.

- pentru ca postasilor nimeni nu le-a facut nici un training vreodata cum se completeaza corect formularul de indeplinire a procedurii de citare si deseori gresesc chestiuni elementare sau, in caz de mutare a destinatarilor, nu fac demersuri pentru aflarea noii adrese, ceea ce implica amanarea cauzei pentru reluarea procedurii de citare;

- pentru ca in cauzele cu inculpati arestati e obligatorie judecata numai in prezenta lor. Si cand un astfel de inculpat are dosare si la alte instante (celebrele „afaceri judiciare”), nu se efectueaza procedurile de transfer intre penitenciare, deci musai sa amani. Iar PLMASP nu rezolva aceasta situatie. Dupa cum nu rezolva nici situatia in care un inculpat e arestat in strainatate intr-o cu totul alta cauza si nu se poate emite mandat european de arestare – si atunci obligatoriu stai cu cauza in nelucrare pana e eliberat omul din arest sau din executarea pedepsei in strainatate ceea ce inseamna de la cateva luni la cativa ani;

- pentru ca sunt cauze in care partile domicileaza in strainatate si procedura de citare dureaza in acest caz cateva luni pentru fiecare termen de judecata;

- pentru ca in Romania chiar daca ai primit citatia personal trebuie sa fii citat si pentru urmatorul termen daca ai lipsit. E adevarat, aceasta se rezolva prin PLMASP, dar tot atat de adevarat este ca majoritatea procedurilor de citare se indeplinesc nu prin presdarea catre destinatar, ci prin afisare;

- pentru ca reclamantul deseori indica un domiciliu gresit al paratului, uneori din nestiinta, alteori cu rea-credinta, aspect care se descopera ulterior si se reia intreaga judecata din cauza lipsei procedurii. Aceasta pentru ca in Romania e posibil ca lipsa de procedura sa fie invocata din oficiu si chiar de partea adversa care nu are astfel interes, ceea ce e stupid si ramane un aspect nerezolvat prin PLMASP;

- pentru ca in cursul procesului deseori partile sau martorii isi schimba adresa, iar instanta trebuie sa faca scrisori la serviciul de evidenta informatizata a populatiei pentru a afla noua adresa. Aceasta pentru ca, in plina epoca a informatizarii si a promovarii conceptului de e-Romania, instantele noastre nu au acces la bazele de date ale altor institutii, aspect cu totul inacceptabil. Este adevarat ca, la cererea noastra, prin PLMASP se reglementeaza acest lucru, dar nu inteleg de ce vor fi prevederi in acest sens doar in penal nu si in civil, si mai ales nu inteleg de ce acest lucru va deveni aplicabil in 5 luni de la intrarea in vigoare a legii (60 zile de aplicare lege, plus 90 zile de incheiere a protocolului). Si, mai ales, nu inteleg de ce daca inculpatul are obligatia sa anunte in 3 zile orice schimbare de domiciliu in timpul procesului, nu ai putea judeca in lipsa lui daca nu isi indeplineste aceasta obligatie;

- pentru ca inculpatul isi alege un domiciliu procesual cand e audiat la procuror, dupa care la instanta nu se prezinta si se descopera ca acea adresa e fictiva, si trebuie sa facute demersuri pentru aflarea unei adrese reale;

- pentru ca uneori in tipul procesului unele parti decedeaza si trebuie sa amanam pentru a introduce in cauza mostenitorii, dar daca acestia sunt necunoscuti, pana la introducerea lor mai intai trebuie facute demersuri pe la autoritati pentru a-i afla;

- pentru ca e obligatorie prezenta inculpatului minor la judecata afara de cazul in care exista dovezi ca se sustrage si nimeni nu a reglementat vreodata ce inseamna acest lucru si, oricum, prezinta dificultati prezenta in instanta a copiilor strazii. De abia prin viitorul cod se elimina aceasta obligatie.

c. logistica si infrastructura

- pentru ca in Romania citarea se face prin inscris trimis de instanta. E drept, prin PLMASP se prevede ca se poate face citare si telefonica sau prin e-mail. Cred ca s-ar putea face si prin sms, ca in alte state. Si aceasta inclusiv pentru avocati, sa nu se faca apoi in cauzele cu arestati carora le expira la 12 noaptea masura preventiva ca au uitat sau ca nu aveau telefonul deschis;

- pentru ca nici sa vreau sa dau termen a doua zi nu am cum, caci nu exista spatii suficiente de judecata. De ex, la Judecatoria Oradea avem 5 sali de judecata pentru cei 28 de judecatori, cea ce inseamna ca in fiecare zi se tin procese in fiecare sala, iar 3 judecatori au fixate sedinte dupa amiaza. Unde as putea eu sa intru a doua zi sa fiu ca in filmele americane?

d. greseli de procedura

- pentru ca si instantele gresesc, nu negam. Dar la nivelul actual de supraincarcare, cand nr. dosarelor si al lucrarilor de efectuat este imens, este explicabil. Astfel, sunt grefieri care completeaza gresit formularele de citare (numai intr-un proces cu sute de parti pe care trebuie sa le introduci in calculator pentru a intocmi citatiile, cand vezi mii de nume si de cifre, ma gandesc ca ar fi si anormal sa pretinzi sa nu se greseasca unele dintre acestea). Sau sunt judecatori care isi declina reciproc competenta, neputand stabili cu exactitate instanta. Sau sunt judecatori care dau amanari succesive in dosarele in care se solicita stramutarea crezand ca cererea se va admite si nu se intampla asa. Ori sunt deseori cazuri cand iesim in pronuntare cu dosarul, dam amanarea pronuntarii in speranta ca studiem mai temeinic dosarul, dupa care realizam ca am comis o eroare sau mai trebuie completat ceva si repunem cauza pe rol.

- pentru ca judecatorii nu isi permit sa fie niste zbiri care sa sanctioneze pecuniar partile/martorii/institutiile care nu colaboreaza cu instantele, caci altfel ar trebui sa dea amenzi la fiecare termen. Iar daca ar amenda s-ar afla in imposibilitatea de a executa amenzile, pentru ca pentru o persoana neprezenta in fata instantei, nu s-ar putea afla datele complete pentru a face rost de CNP, iar fara CNP autoritatile financiare nu pun in executare dispozitiile de amendare date de instante.

e. dreptul la aparare

- pentru ca in Romania, desi partea e citata cu minim o luna inainte de primul termen, solicita amanare pentru angajare de aparator si neaparat trebuie sa admiti, iar daca nu ii admiti risti o casare de toata frumusetea, caci e frica fata de … CEDO;

- pentru ca dupa ce ai amanat cauza ca partea sa isi angajeze aparator, la termenul urmator vine avocatul care afirma ca a fost angajat in aceeasi zi si cere termen sa studieze dosarul. Si i-l dai, caci apararea trebuie sa fie „efectiva” (tot CEDO spune…). Asta mai ales ca in Romania parchetul nu are inca obligatia de a depune un exemplar de pe dosar si pentru comunicare catre parti, iar dosarul in format electronic inca e un vis, caci MJ nu s-a preocupat ca arhivarea electronica a dosarelor sa fie functionala;

- pentru ca la urmatorul termen vrea si partea cealalta aparator, ca i se pare ei ca astfel ii cresc sansele, asa ca mai amani o data („echilibrul armelor”, „egalitate procesuala” etc).

- pentru ca la al patrulea termen, aparatorul se imbolnaveste exact cu 24 ore inainte si de-abia a putut sa isi faca rost de o adeverinta medicala cu recomandarea „repaus la pat”; nu ai ce face, asa ca amani;

- pentru ca la al cincilea termen, celalat aparator lipseste fiindca are proces in alt judet, iti face si dovada, si nu si-a asigurat substituirea cum zice legea sa „fiindca clientul nu este de acord cu substituirea”. Asa ca mai dai un termen;

- pentru ca la urmatorul termen avocatul lipseste nemotivat sau pentru ca partea ori chiar el renunta la mandat, iar daca esti in penal si e obligatorie asistenta juridica trebuie sa amani pentru a asigura prezenta unui avocat din oficiu;

- pentru ca la termenele urmatoare urmeaza in civil completarea actiunii (caci urmeaza prima zi de infatisare si e permis), depunerea intampinarii si solicitarea termenului de studiere a ei, depunerea „raspunsului la intampinare” si solicitarea termenului de studiere a acestuia, invocarea exceptiilor etc etc. Ah, si ca sa nu uit: cand toate acestea nu mai merg, se invoca exceptie de neconstitutionalitate. Si atunci, blocaj total: nu mai facem nimic caci suntem obligati sa trimitem cauza la CCR, unde sunt 90% sanse sa o respinga de pe scaun. Si, desigur, daca se respinge, sunt toate sansele ca o alta exceptie sa se invoce oricand in cursul judecatii. Fara numar.

Si nu am vazut ca PLMASP sa reglementeze niciunul dintre aceste aspecte care in mare parte reprezinza de fapt obstructionare a infaptuirii justitiei. Curios si nu prea, acest proiect de lege care pleaca dintr-un minister condus de un ministru avocat ocoleste tocmai…avocatii. Si primii ce au interesul sa se lungeasca un proces sunt avocatii inculpatilor, ai paratilor in procesele de revendicare si ai contestatorilor-debitori in procesele de contestatie la executare. Ei, bine, ca sa nu fiu incorect: se prevede posibilitatea pentru avocati de a face intre ei schimb de documente, pana la venirea in fata instantei. Numai ca ce nu e obligatie, nu se indeplineste in justitia noastra. Asa ca aceasta dispozitie, intocmai ca si reglementarea deja existenta de 5 ani in cod in acest sens si neaplicata in nicio instanta din Romania, va ramane doar pe hartie.

f. complexitatea cauzelor

- pentru ca sunt cauze cu un nr foarte mare de parti, de ordinul zecilor, care e evident ca nu pot fi audiate toate intr-o sedinta. Si asa sunt procese care incep dimineata si se termina seara tarziu, ca atunci cand trecem de ora 00.00 nu mai stim ce data sa trecem in inchierea de sedinta;

- pentru ca sunt cauze in care sunt sute de martori, care iar nu pot fi audiati toti intr-o singura sedinta

- pentru ca sunt instante care trebuie sa faca audieri in strainatate prin videoconferinta sau sa audieze martorii cu identitate protejata, dar in Romania numai curtile de apel au astfel de mijloace tehnice speciale si trebuie asigurata deplasarea completului intr-o alta locatie.

g. modalitatea de administrare a probelor

- pentru ca in Romania mai intai se fac actiuni, dupa care la ulterior se motiveaza (practica extinsa in ultima perioada la plangeri contraventionale) si este admis ca partile sa faca completari, precizari, extinderi de actiuni si cereri pana la sfarsitul procesului daca partea adversa nu se opune. Si nu exista nicio limitare in PLMAPS;

- pentru ca deseori in actiunile civile fac cerere de interventie terti care afla de proces si care, desi nu au nicio legatura cu acesta, ei trebuie citati iar cererea lor trebuie comunicata partilor pentru a putea analiza in contradictoriu cu ei cererea;

- pentru ca la noi este posibil ca paratul care stie de proces sa nu isi faca nicio aparare la prima instanta, ca mai apoi sa vina in apel/recurs sa faca aparari care sa rastoarne solutia primei instante. Si inactivitatea lui procesuala nu este sanctionata, desi e logic ca daca nu se apara, ar trebui sa se considere ca recunoaste pretentiile impotriva sa;

- pentru ca deseori cauzele civile se suspenda din lipsa partilor sau la cererea lor sau pentru ca nu depun actele solicitate de instanta, dupa care cu cateva zile inainte de implinirea termenului de perimare partile fac cerere de repunere pe rol dupa care iar lasa cauza in nelucrare;

- pentru ca in procesele penale trebuie readministrate toate probele din cursul urmaririi penale. Si nu se prevede in PLMASP ca nu ar mai trebuie administrate in fata instantei decat probele contestate din faza de urmarire penala, nu si cele necontestate.

- pentru ca trebuie readministrate aceste probe chiar daca inculpatul recunoaste in fata judecatorului ca este vinovat. Slava Cerului ca acest lucru este reglementat in PLMASP si se pot scoate mai repede in pronuntare dosare pe care le lungeam numai ca sa aducem martori cine stie de unde sa confirme ce au spus la urmarire penala.

- pentru ca partile si martorii nu se prezinta, mai ales in penal unde probele testimoniale sunt esentiale. Si atunci trebuie sa amanam. Si daca dispunem mandat de aducere, pentru ca politia/jandarmeria nu executa mandatul. Astfel, a executa un mandat de aducere inseamna in viziunea lor a-l cauta pe destinatar si a-i pune in vedere sa vina la instanta. Or, asta face postasul – in viziunea legii mandatul de aducere inseamna constrangerea fizica a persoanei cae se opune si aducerea fortata a persoanei la instanta pentru audiere. Evident, in caz de neexecutare se poate amenda politistul, dar..nu ii stim CNP. Asa ca trebuie alta amanare si adrese de cautare a CNP-ului omului. Dar asta tot nu rezolva problema audierii partii/martorului, asupra caruia trebuie dispus un nou mandat asa-numit in practica „cu insotitor” J. Ce te faci insa cand partea e din Caracal si ea trebuie audiata la Oradea? – caci legea nu permite decat audierea martorilor, nu si a partilor, prin comisie rogatorie. As fi vrut sa reglementeze PLMASP si aceasta ipoteza, mai ales in plina criza cand nici un post de politie nu isi permite sa suporte un transport cu masina institutiei prin tara;

- pentru ca in penal, dupa ce inculpatul e arestat in faza de urmarire penala, urmeaza un noian de cereri: recurs la incheierea de arestare, cerere de revocare a masurii arestarii, cerere de punere in libertate sub control judiciar, cerere de inlocuire cu masura de a nu parasi localitatea, recursuri la toate astea. In acest timp, dosarul se plimba pe la mai multe complete de judecata, toate diferite, care incearca sa ajunga si ele la dosarul de urmarire penala sa poata hotari, iar procurorul nu poate lucra nimic in dosar ca nu il are. Dupa care vine din partea procurorului cererea de prelungire a arestarii dupa primele 30 zile si bineinteles opunerea inculpatului pe motiv ca in ultima luna procurorul nu a lucrat nimic in dosar, asa ca nu sunt motive sa se prelungeasca masura;

- pentru ca in civil e posibil sa recuzi un judecator chiar fara a indica motivul, obtinand in acest fel oprirea temporara a judecatii si trimiterea dosarului la un alt complet, in fata caruia poti arata motivele. Si PLMASP nu introduce o reglementare similara cu cea existenta deja in penal, unde daca nu se indica motivele se respinge cererea ca inadmisibila chiar de acel complet;

- pentru ca depunerea inscrisurilor se face la termene succesive, ceea ce duce la amanarea cauzei pentru a se da posibilitatea partii adverse de a lua cunostinta de continutul acestora (art 96 Cpciv). E adevarat ca daca nu au fost depuse in conditiile art. 112 sau la prima zi de infatisare, in conditiile art. 132, dovezile, inclusiv alte inscrisuri decat cele indicate initial, pot fi invocate in cursul procesului numai in cazurile prevazute de art. 138 Cpciv, iar in ipoteza amanarii cauzei din acest motiv, partea este obligata sa le depuna, sub sanctiunea decaderii cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru judecata. Dar sanctiunea decaderii partii din dreptul de a mai administra proba cu inscrisuri pe care nu a solicitat-o prin cererea de chemare in judecata sau intampinare ori, in conditiile art. 132, pana la prima zi de infatisare si nu sunt indeplinite cerintele art. 138, nu prezinta eficienta din moment ce partile pot administra fara restrictii aceasta proba pentru prima oara atat in apel, cat si in recurs, cu consecinta desfiintarii sentintei instantei de fond.

- pentru ca la un termen partile cu rea credinta solicita amanarea pentru incheierea unei tranzactii judiciare, dupa care se constata ca nu au finalizat demersurile pentru stingerea litigiului. E adevarat ca PLMASP introduce ca abatere judiciara acest lucru si in penal, insa sa ajungi sa amendezi partile trebuie sa le demonstrezi reaua credinta si aceasta numai dupa producerea amanarii (si mai este si chestiunea cu CNP-ul, sa nu uitam);

- pentru ca sunt dese situatiile cand dezlegarea pricinii atarna in totul sau in parte de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati, astfel incat dosarul se suspenda sau se amana pentru a fi depusa solutia din cealalta cauza pendinte;

- pentru ca mult prea usor sa obtin stramutarile in Romania, nefiind prevazut nici un criteriu de desemnare a noii instante. Si pentru ca e posibil ca presedintele ICCJ in civil, respectiv completul de judecata de la ICCJ in penal sa dispuna suspendarea judecarii cauzei in timpul solutionarii stramutarii (care in civil dureaza 6-9 luni) fara sa vada dosarul a carui stramutare se solicita.

h. problema expertizelor

- pentru ca principala cauza de amanare a dosarelor din Romania este dificultatea cu care se efectueaza expertizele, domeniu aflat sub patronajul Ministerului Justitiei si care este total omis de reforma;

- pentru ca in Romania sunt prea putini experti, in toate domeniile, si pentru ca multi din cei care sunt autorizati sunt prea slab pregatiti, caic dupa ce ii autorizeaza ca experti Ministerul Justitiei nu se mai preocupa de formarea lor continua;

- pentru ca dupa incuviintarea unei expertize partii i se pune in vedere sa achite onorariul de expert si aceasta amana plata, sau pentru ca dupa depunerea raportului de expertiza partea vede concluziile care nu ii convin si refuza sa mai plateasca restul onorariului, ceea ce implica amanarea. Aceasta este o alta aberatie a sistemului romanesc, nerezolvata de PLMASP: partea care propune o expertiza trebuie sa si o plateasca, astfel incat exista motive suficiente de indoiala asupra impartialitatii expertilor, iar aceasta aberatie persista inclusiv cand instanta dispune din oficiu aceasta proba dupa care disperata incearca sa gaseasca o parte pe care sa o convinga sa plateasca onorariul, caci nu exista fonduri adecvate in conturile instantei. Si, cand vede concluziile la expertiza pe care inca nu a achitat-o, cine mai vrea sa o plateasca?

- pentru ca expertii nu depun expertizele la timp din varii motive, sunt prea incarcati (lucru pe care de regula nu il putem sti in momentul desemnarii), partile nu le permit accesul pe teren (si nu exista reglementare ce se intampla intr-o atare situatie), nu se pricep (si atunci trebuie inlocuiti, ceea ce implica alta adresa la Biroul local de expertize, alta discutie cu partile), fac greseli de procedura ce determina anularea expertizei (de ex, nu citeaza toate partile), nu lamuresc instanta (si atunci se dispune completarea sau refacerea expertizei, ori chiar o noua expertiza de catre alti experti).

- pentru ca in Romania exista doar cativa experti criminalisti auto: Astfel, intr-o cauza in care am dispus in luna mai 2010 o expertiza pt stabilirea dinamicii producerii accidentului expertul din cadrul INEC-Laboratorul Timisoara (institutie aflata in subordinea MJ!) mi-a raspuns ca o va face in luna martie 2011, datorita faptului ca pe zona Vestul tarii e singurul. Iar PLMASP nu rezolva aceasta problema.

- pentru ca expertii nu depune raportul de expertiza cu mimim 5 zile inainte de termen, astfel ca in ziua procesului partea este indreptatita sa ceara termen de studiere a raportului. Si amanam.

i. acces la justitie si cai de atac sau reluarea proceselor

- pentru ca Romania sunt multe categorii de procese care nu costa nimic sau costa foarte putin, ceea ce deschide apetenta pentru „acces” la justitie. De ex, se formuleaza plangeri contraventionale prin care se contesta amenda data de politist pentru circulatie cu auto prin localitate cu 100 km/H pe motiv ca „din poza radar nu rezulta ca masina celui amendat era in miscare, ca doar in poza masina sta” – iar prin PLMASP nu se rezolva problema sanctionarii acestor abuzuri, pentru a obliga petentii sa suporte la sfarsitul procesului cheltuielile judiciare avansate de stat;

- pentru ca partile depun actiuni netimbrate sau insuficient timbrate, le dam termen sa isi timbreze actiunea, invoca o scuza oarecum pertinenta si apoi le mai dam un termen, dupa care isi completeaza actiunea si iar le punem in vedere sa timbreze diferenta de taxa de timbru;

- pentru ca la noi sunt de regula doua cai de atac si indiferent daca solutia instantei este buna sau nu, cat timp ele vor exista partile le vor epuiza pe toate. E adevarat ca PLMASP elimina cale de atac pentru plangeri contraventionale, cauze vizand pretentii de pana la 2000 lei si plangeri impotriva solutiei procurorului, ceea ce e foarte bine. Eu ma gandesc ca putea fi extins acest lucru si la ordonante presedintiale, pensii de intretinere, luare masuri asiguratorii, reabilitare etc. Si as mai fi facut ceva si in domeniul contestatiei la executare, pentru ca e inadmisibil ca dupa ce o parte a castigat un proces dupa ani de judecata, sa poate fi contestata executarea care se judeca dupa aceleasi reguli ca la prima judecata, practic desfasurandu-se un nou proces! Si mai e adevarat ca PLMASP elimina apelul petnru cauzele solutionate de judecatorii, hotararile atacandu-se doar cu recurs la curtile de apel (care devin acum un fel de curti de apel si casatie, denumire ce ar trebui modificata). Dar ma gandesc ce se va intampla dupa ce va intra in vigoare noul Cpp unde se prevede ca hotararile judecatoriilor iar se ataca cu apel, de data asta la la curtile de apel si apoi cu recurs in casatie la ICCJ;

- pentru ca in Romania este posibil ca un dosar sa fie trimis spre rejudecare de catre instanta superioara de un numar nelimitat de ori – bine ca PLMASP interzice acest lucru ca regula, dar nu inteleg de ce aceasta numai pentru civil!.

- pentru ca un inculpat judecat in timp ce era in strainatate are dreptul sa ceara rejudecarea cauzei sale dupa ce este extradat (nu mai spun ca e inechitabil fata de un inculpat aflat in tara a carui adresa nu s-a cunoscut si care nu are acest drept).

In concluzie, impresia care se incearca a se inocula cum ca judecatorii sunt vinovati de amanarea cauzelor este una profund falsa. Noi nu avem nici un interes in a amana o cauza – poate doar acela de a studia mai bine un dosar mai complicat inainte de a intra cu el in deliberare. Si asta tocmai ca, de cand cu principiul continuitatii, orice dosar amanat de mine imi va reveni tot mie, si cum numarul dosarelor intrate nu se opreste, nu vreau ca la urmatorul termen de judecata sa am mai multe dosare de solutionat. In realitate, asa cum am aratat, amanarile au cauze de cele mai multe ori externe instantei, unele imputabile partilor (cereri abuzive), avocatilor (lipsa nejustificata), expertilor (neefectuarea la timp a expertizelor), altele neimputabile lor (proceduri cu strainatatea). O lege de accelerare a procedurilor ar fi trebuit sa porneasca nu de la pareri subiective, ci de la motivele concrete de amanare, si de abia apoi sa prevada solutii.

Iata de ce sunt sceptic in privinta rezultatelor asteptate de la PLMASP. Si aceasta mai ales ca aceasta lege ar trebui sa intre in vigoare in toamna-iarna, dar ea va privi in materie de competente, termene si cai de atac numai dosarele inregistrate dupa data intrarii ei in vigoare, si numai bine dupa doua-trei termene de judecata date in 2011 vor intra in vigoare noile coduri de procedura care au cu totul alte prevederi, retrograde, chiar, fata de LMASP.

Jud. Cristi DANILETvicepresedinte Judecatoria Oradea

NEWSIN.ro

UNJR: Proiectul micii reforme nu este ancorat în realităţile româneşti
Reprezentanţii UNJR atrag atenţia, într-un comunicat remis NewsIn, că proiectul de lege privind "mica reformă" nu este ancorat în realiatăţile româneşti şi este lipsit de viziune, iar comparaţia făcută de premierul Emil Boc cu sistemul judiciar american este nerealistă
.

HOTNEWS.ro

UNJR ii explica premierului Boc de ce nu se pot judeca procesele intr-o zi si de ce in Romania nu se poate ca in Statele Unite

de Attila Biro HotNews.ro

Marţi, 27 iulie 2010, 19:13

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania a transmis Guvernului o scrisoare deschisa prin care critica declaratiile premierului Emil Boc fata de schimbarile din justitie. Reprezentantii UNJR sustin ca, prin declaratiile sale, premierul acrediteaza ideea ca legea micii reforme va duce automat la o justitie mai rapida si mai eficienta. Reprezentantii UNJR sustin si ca unele modificari prevazute in legea micii reforme nu au fost analizate temeinic.

In scrisoarea deschisa transmisa Guvernului, UNJR atrage atentia ca prin declaratiile publice ale premierului se incearca acreditarea ideei ca legea micii reforme va duce automat la o justitie mai rapida si mai eficienta intr-un timp scurt.

"Scrisoarea noastra este o reactie la declaratiile facute in ultima vreme de catre premier care a declarat ca nu va sta linistit pana cand justitia din Romania nu va fi ca ceea din SUA. Prin aceste declaratii se creeaza o asteptare nerealista pentru opinia publica, a declarat Natalia Roman, reprezentant al UNJR. Premierul Emil Boc, intr-o interventie la postul public de televiziune a facut urmatoarea declaratie: <la punct. Ati vazut si vedem cu totii filme americane. Se judeca in fiecare zi un proces, pana se termina. De ce nu am ajunge si noi in Romania sa judecam un proces in fiecare zi, asa cum se poate intampla si in alta parte?>>"
Reprezentantul UNJR mai sustine si ca unele masuri din cadrul micii reforme nu au fost gandite in profunzime si ca unele sunt facute la repezeala. "In cazul termenelor de judecata de pe o zi pe alta din proiectul de lege, acestea erau si pana acum dar nimeni nu spune ca nu exista destule sali de judecata. Nu judecatorii nu vor sa dea termene mai rapide, nu exista infrastructura necesara. Se vorbeste si de modificare in domeniul penal al competentelor de la tribunale la curtile de apel. Nici in acest caz nu s-a facut o analiza serioasa. Apoi un alt exemplu este si cel al unificarii practicilor la nivelul ICCJ. Exista un proiect pe care statul a platit 80.000 de euro si care a fost acceptat de judecatorii de la Inalta Curte acum prin acest proiect al micii reforme se schimba total abordarea acestui subiect. Sigur sunt si multe modificari bune care au fost preluate chiar de la UNJR dar credem ca proiectul trebuia facut mai asezat nu la modul pompieristic", a mai declarat Natalia Roman, reprzentant al UNJR.

Iata si cele mai importante puncte din scrisoarea deschisa trimisa de UNJR catre Guvern:

  • Pentru a incerca sa induca Guvernului o nota de minim realism raportata la realitatile romanesti, inclusiv cele care privesc justitia ca si parte componenta a societatii, U.N.J.R. aduce in atentia executivului exemplul (aleatoriu) al Curtii Statale din Chicago, care este reprezentativa pentru ca defereste o populatie de aproximativ 5.200.000 de persoane, adica aproximativ un sfert din populatia Romaniei.
  • Curtea Statala din Chicago are un numar de peste 1.800 de persoane, angajati ai compartimentelor auxiliare ale instantei si un buget alocat de peste 80 de milioane dolari. Pentru constructia acestei cladiri s-au alocat circa 100.000.000 dolari, are 28 de etaje si aproximativ 10 sali de judecata la fiecare etaj, acces separat pentru public fata de personalul instantei si un sistem de securitate cum nu se intalneste in nicio instanta din Romania.
  • De asemenea, doar in cursul anului 2008, Curtea Statala din Chicago a colectat la propriul buget peste 195.000.000 de dolari din taxe judiciare de timbru si alte taxe ocazionate de solutionarea proceselor, din care 80% i-au revenit instantei si doar 20% au fost virate la bugetul de stat. Or, acest lucru este de notorietate ca nu se intampla in Romania, desi magistratii au facut nenumarate demersuri pentru ca Guvernul sa procedeze la modificarea legii in asa fel incat justitia sa se autofinanteze din taxele de timbru si taxele de timbru judiciar iar bugetul instantelor sa revina in administrarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nu Ministerului Justitiei, demersuri ignorate de fiecare data.
  • Reamintim Guvernului Romaniei ca judecatorii americani sunt remunerati cu sume cuprinse intre aproximativ 80.000 si 350.000 dolari pe an, astfel incat orice fel de comparatie este neavenita.
  • In astfel de conditii, U.N.J.R. solicita Guvernului Romaniei sa prezinte lucrurile obiectiv si, pe cat posibil, intr-un stil mai putin pompieristic si in niciun caz sa nu incerce, din ratiuni populiste, sa induca cetatenilor ideea ca starea generala a justitiei din Romania se va schimba miraculos in bine dupa adoptarea acestui proiect de lege, prin comparatii absolut nerealiste cu sisteme de drept ale unor tari cu o democratie consolidata, si mai ales cel al Statelor Unite ale Americii.
  • Vezi aici scrisoarea UNJR

Secretarul de stat Lidia Barac a prezentat luni, 26 iulie, cele mai importante modificari care sunt realizate in sistemul judiciar prin legea micii reforme.

Iata aici cateva din modificarile prevazute in legea micii reforme:

  • In privinta cauzelor civile prima si ultima instanta va fi judecatoria pentru solutionarea proceselor si cererilor evaluabile in bani, in valoare de pana la 2.000 lei.
  • Prin proiect se propune si eliminarea caii de atac a recursului impotriva hotararii prin care judecatoria solutioneaza plangerea formulata impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii. In consecinta, plangerile, in materie contraventionala, de competenta judecatoriei, urmeaza a fi solutionate de catre aceasta instanta, in prima si ultima instanta.
  • O evaluare a volumului acestor cauze in activitatea judecatoriilor, la nivelul anului 2009, releva faptul ca numarul plangerilor contraventionale se ridica la 174.032, dintre acestea, ponderea cea mai mare vizand plangerile formulate impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiilor si de aplicare a sanctiunilor contraventionale in domeniul circulatiei pe drumurile publice prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 150/2002 privind circulatia pe drumurile publice.
  • Judecarea recursului in interesul legii in termen de cel mult trei luni de la data sesizarii instante. Prin proiectul de lege a fost modificat si modul in care ICCJ va judeca recursul in interesul legii, completul de judecata fiind compus din 20 de judecatori din care 14 judecatori din sectia in a carei competenta intra problema de drept care a fost solutionata diferit, precum si cate doi judecatori din cadrul celorlalte sectii.
  • Stramutarea unei cauze se va putea solicita numai o singura data. Proiectul prevede ca stramutarea procesului sa nu mai poata fi ceruta din nou, decat in cazul in care noua cerere se intemeiaza pe imprejurari necunoscute la data solutionarii cererii anterioare sau ivite dupa solutionarea acesteia.
  • Proiectul de lege mai prevede si unele masuri pentru accelerarea proceselor. Cea mai importanta ar fi ca judecatorii pot fixa termene de judecata de pe o zi pe alta. De asemenea, a mai fost modificat si modul de citare al partilor dintr-un proces. Astfel ca potrivit proiectului partile pot fi citate prin orice mijloace: prin fax, telefon, email, telegrafic etc.
  • Prin proiect se stimuleaza si utilizarea mediatorilor in anumite cauze. Iata ce prevede proiectul despre acest subiect: Incearca solutionarea unor conflicte in afara cadrului judiciar, proiectul prevede expres posibilitatea instantei ca, in materie comerciala si in cauzele de divort, inclusiv in cazul in care din casatorie au rezultat copii minori, sa recomande partilor medierea. Elementul de noutate consta in aceea ca, atunci cand o asemenea recomandare exista, partile vor participa la o sedinta gratuita de informare asupra avantajelor acestei proceduri, la finalul careia pot lua decizia de a continua solutionarea litigiului prin mediere sau de a reveni in instanta.
  • In materie civila ciclul procesual se poate relua numai o singura data.
  • Exceptiile de nelegalitate vor fi judecate de completul de judecata in fata caruia s-a ridicat acesta exceptie. Astfel dosarul nu mai sta intr-o inertie pana se judeca la o alta sectie.

MEDIAFAX DB

CSM

28.07.2010

Comentariu cu privire la raportul pe justitie

Intr-un comentariu cu privire la raportul pe justitie, se arata: "Intr-o prezentare pentru presa, puternic fardat, incotosmanat cu sacou, asezat in scaun pentru a nu cadea in direct, Betivul National a iesit la rampa ca sa explice natiunii cum ar trebui aceasta sa inteleaga raportul de monitorizare pe justitie, dat marti publicitatii de Comisia Europeana. Este o nerusinare strigatoare la cer ca jefuitorul Flotei Romaniei sa aiba tupeul sa ne tina predici despre... Justitie! Nenorocitul a facut, din nou, o figura jalnica. In expunerea punctului sau de vedere cu privire la cele mentionate de Comisia Europeana, el s-a legat numai de acele puncte in care a putut arata cu degetul spre "vinovatii de serviciu", respectiv Parlamentul Romaniei, o anumita clasa politica, precum si magistratii, in frunte cu CSM-ul. Despre faptul ca dezastrul din justitie nu este decit rezultatul tentativelor constante de a-si subordona aceasta putere independenta in stat, Matrozul a uitat sa aminteasca in comentariile facute pe marginea raportului european. In schimb, a avut grija sa evidentieze iluzoriile progrese facute de DNA in cercetarea penala a demnitarilor, o institutie care actioneaza ca o veritabila "politie politica", aflata la cheremul Dictachiorului. Cu privire la activitatea satrapilor DNA, condusi de Daniel Morar, Pazvante Chiorul a uitat sa ne spuna ca, pina acum, aceasta nu s-a soldat in instanta cu nici o condamnare a unei personalitati politice importante, singurul merit al DNA fiind acela ca prin episoadele de justitie televizata a ajuns sa concureze casele consacrate de productie cinematografica. Bineinteles ca Piratul Chior nu a ratat momentul sa-i plinga de mila "dragei de ANI", cum o numea in 2005, adica Agentiei Nationale de Integritate, o institutie anacronica si parazitara, inexistenta in nici o tara a Uniunii Europene. ANI a aparut la initiativa betivei Monica Macovei, care a avortat-o in perioada in care a fost ministru al Justitiei, din dorinta de a pune la dispozitia lui Quasimodo un instrument de presiune asupra politicienilor care nu executa comanda data din Dealul Cotrocenilor".

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

28.07.2010

Romania Mare

Mortul rau

-

0.25

25

12

sus

comentariu

0

28.07.2010

Comisia de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei va fi convocata pentru a face o analiza a tuturor constatarilor din raportul Comisiei Europene

Comisia de monitorizare a progreselor inregistrate de Romania in domeniul reformei sistemului judiciar si luptei impotriva coruptiei, denumita Comisia Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), infiintata de Guvern in luna februarie, va fi convocata pentru a face o analiza a tuturor constatarilor din raportul Comisiei Europene si pentru a degaja un plan de actiune imediat, a declarat, luni, la B1 tv, ministrul Justitiei, Catalin Predoiu. Potrivit acestuia, MJ a finalizat, dupa cateva zile de la publicarea raportului, o analiza tehnica pe toate obiectivele, cu notarile pozitive, criticile si deficientele pe fiecare institutie, urmand sa fie transmisa catre Consiliul Superior al Magistraturii, Agentia Nationala de Integritate, Ministerul Public si Ministerul Administratiei si Internelor. Ministrul Justitiei acuza afirmatiile liderului PSD, Victor Ponta.

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

28.07.2010

Nine O'Clock

Predoiu va incepe o dezbatere asupra raportului pe justitie

Victoria Grigorescu

0.17

203

2

centru

stire

450

28.07.2010

Comentariu cu privire la ANI

Intr-un comentariu cu privire la ANI se mentioneaza:" Parlamentarii, in frunte cu autorii mutilarii Legii ANI sa asteptau ca raportul CE sa fie dur.Urmatorul raport de monitorizare va fi publicat in vara anului 2011. Pana atunci, autoritatile trebuie sa rezolve problemele semnalate de CE.Asigurarea unei proceduri judiciarem in special prin consolidarea capacitatii si rapsunderii CSM se afla pe lista de obiective de referinte.. Importante dosare DNA au plecat de la proceduri fraudale. Comisia se uita acum spre Consiliul Ministrilor de Externe".

Data

Publicaţia

Titlu

Autor

Suprafaţă

Suprafaţă
(cm2)

Pagina

Poziţie

Tip material

Media Value
(EUR)

28.07.2010

Revista 22

Cui nu-i pasa de Raportul CE

-

1

1203.5

1

centru

comentariu

0

28.07.2010

Revista 22

Cu ce ramanem dupa Raportul CE

-

1

1203.5

3

centru

comentariu

215

28.07.2010

Revista 22

Sperietoarea Schengen si fondurile europene

-

1

1203.5

4

centru

comentariu

215



LUMEA JUSTITIEI

Rudele din sistem ale judecatorilor de la Inalta Curte

Scris de Voichita RASCANU

Marţi, 27 Iulie 2010 15:46

Impartialitatea si independenta atribuite lucratorilor din sistemul judiciar sunt puse la indoiala de catre justitiabili atunci cand pe traseul unui dosar cel care imparte dreptatea se dovedeste a fi neam cu una din persoanele cu interese in acelasi dosar. Este un fapt de notorietate ca sute, daca nu chiar mii de magistrati din intreaga Romanie sunt inruditi intre ei sau cu persoane care activeaza in sfera Dreptului. Desi normale oriunde in lume, relatiile de rudenie din sistemul judecatoresc romanesc au constituit mereu un motiv de suspiciune. Daca legaturile de sange dintre magistrati sunt cunoscute opiniei publice probabilitatea ca cei care nu inteleg sa se abtina acolo unde legea ii obliga, pentru ca la mijloc primeaza un interes, devine, evident, mai mica. Fara a face un proces de intentie cuiva, ci doar pentru o ampla si corecta informare a publicului, in scop de preventie, Lumeajustitiei.ro scoate la lumina lanturile de rudenie dintre judecatori, procurori, politisti, notari, consilieri juridici si alti slujitori ai Dreptului. Cu mentiunea ca informatiile sunt oficiale pentru cei care stiu unde sa le caute, ele fiind date chiar de magistratii in cauza, prin declaratii completate pe propria raspundere. Azi prezentam lanturile de rudenie de la instanta suprema.

Lista rubedenii judecatori

Vasile Alixandri, judecator - nepoata Oana Dascalu, notar la un birou notarial din Roman;

Mircea Aron, judecator - sotia, Florentina Aron, este notar public; - fiul, Aron Mihai este jurist la cabinetul de notar public al sotiei;

Dragos Barcanescu, judecator - sotia, Camelia Barcanescu, este avocat in Baroul Bucuresti;

Gabriela Barsan, judecator - sotul, Corneliu Barsan este judecatorul Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului de la Strasbourg; - sora, Tatiana Dragomir, este consilier juridic la Ministerul Justitiei;

Lidia Barbulescu, judecator (membru CSM) - sotul, Constantin Barbulescu este procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Olt; - fiica, Alina Barbulescu lucreaza ca si consilier la Consiliul Superior al Magistraturii; - fratele, Gheorghe Constantinescu este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Olt; - verisorul, Stefanel Negulici este avocat in Baroul Olt;

Elena Bogasiu, judecator - sotul, Mihai Bogasiu este avocat in Baroul Bucuresti; - afin de gradul II, Claudia Bogasiu, avocat in Baroul Bucuresti; - afin de gradul II, Mihai Mircea Claudiu, avocat in Baroul Bucuresti;

Adrian Bordea, judecator - ruda de gradul III, Ioana Dumitrescu, consilier juridic la Banca Romaneasca;

Constantin Branzan, judecator - fiica, Cristina Branzan, judecator la Judecatoria Slobozia;

Paulina Lucia Brehar, judecator - ruda gradul IV, Lucian Handra, avocat Baroul Maramures; - ruda gradul IV Ovidiu Handra, avocat Baroul Cluj; - ruda gradul IV Bogdan Handra, agent de Politie IPJ Cluj;

Gheorghe Buta, judecator (pensionat recent) - sotia, Mariana Buta este notar; - nepoata de frate, Daniela Iorga, este notar; - sora Elena Carlig este avocat in Baroul Brasov; - fiul, Paul George Buta - avocat stagiar in Baroul Bucuresti; - nora, Anca Buta este avocat in Baroul Bucuresti;

Elena Carcei, judecator - nepotul, Viorel Pana, grefier la Tribunalul Buzau; - nepoata Geta Tohaneanu, grefier sef la Parchetul Tribunalului Buzau;

Iulia Carnu, judecator - sotul, Dragos Carnu, este avocat in Baroul Bucuresti;

Mariana Carstocea, judecator - ruda gradul IV Daniela Onea, consilier juridic la SC Termocentrale Turceni SA; - afin gradul IV, Badita Onea, grefier la Judecatoria Craiova; - afin gradul IV, Simona Ilie, grefier la Curtea de Apel Craiova;

Ciuca Gilica, judecator - Irina Zamfirescu, ruda de gradul IV, este avocat in Baroul Bucuresti; - Claudiu Zamfirescu, ruda de gradul IV, este consilier juridic la Societatea Comerciala Curtea de Arges;

Viorica Cosma, judecator - fratele Constantin Clenciu este avocat in Baroul Dolj;

Rodica Cosma, judecator - sotul, Marius Daniel Cosma, este judecator la Curtea de Apel Brasov; - varul Adrian Urs este jurist; - Daniela Urs, sotia lui Adrian Urs este judecator la Tribunalul Brasov;

Lavinia Curelea, judecator

- sora, Nicoleta Curelea este grefier la Curtea de Apel Ploiesti;

Maria David, judecator - fiica, Alice Mihaela David este avocat in Baroul Bucuresti; - fiul, Bogdan David este lector la “Universitatea Spiru Haret”; - nepoata Mihaela Patrascu, avocat in Baroul Bucuresti;

Dragu Cretu, judecator - fiica, Oana Constantin este notar; - ginerele, Mihaita Constantin este avocat in Baroul Galati;

Denes Adriana Viorica, judecator - fiica Oana Andreea Denes este avocat in Baroul Bistrita-Nasaud; - cumnata sa, Mia Axente este notar in Medias;

Doina Duican, judecator - fiica, Andreea Georgiana Duican este avocat in Baroul Bucuresti; - fiul, Silviu Daniel Duican este avocat in Baroul Mehedinti;

Sofica Dumitrascu, judecator - sotul Costinel Dumitrascu este avocat, dar suspendat din activitate;

Emilia Ezer, judecator - fiica Lavinia Ezer este judecator la Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti; - fiul, Marius Ezer este avocat la S.C.A N.N.D.K.P Bucuresti; - nora Oana Ezer, avocat Baroul Bucuresti; - fratele Gheorghe Tanase este executor judecatoresc; - cumnatul, Lucian Ezer, executor judecatoresc; - cumnata Virginia Ezer este grefier la Inalta Curte de Casatie si Justitie; - nepotul Bogdan Ezer este avocat in Baroul Bucuresti;

Elena Floarea, judecator - ruda de gradul II Tudora Dracea este judecator la Curtea de Apel Craiova; - ruda de gradul III, Tiberiu Victor Nitoiu este jurist la BNP “DELTA”; - ruda de gradul I, Victor Cristian Floarea este avocat suspendat din Baroul Mehedinti; - ruda de gradul I Alexandra Raluca Floarea, consilier juridic la CN Technologies;

Traian Gherasim, judecator - sotia Elisabeta Gherasim este judecator la Curtea de Apel Ploiesti; - fiul Andrei Gherasim, avocat in Baroul Bucuresti; - nepoata, Cristina Iamandi este consilier juridic la RAFO Onesti;

Ghiciu Pascu, judecator - fiica Adriana Filip, judecator la Judecatoria Giurgiu; - fiul Alexandru Ghiciu este avocat la “Societatea Civila de Avocatura Andrei Mircea”;

Griga Ioan, judecator - nepotul din partea fratelui, Cosmin Valerius Griga este avocat in Baroul Pitesti

Grigoras Nina Ecaterina, judecator - sotul Gabriel Grigoras este avocat in Baroul Bucuresti; - afinul gradul III Gabriela Dan, avocat in Baroul Bucuresti; - ruda gradul IV, Mihai Marinescu este avocat in Baroul Bucuresti;

Iancu Ana-Hermina, judecator - ruda de gradul II, Georgeta Raportoru, executor judecatoresc; - ruda de gradul IV Olga Claudia Iancu, consilier juridic; - ruda de gradul IV, Olivia Mihartescu, avocat in Baroul Bucuresti;

Minodora Ianosi, judecator - afin Cristinel Nelu Ianosi, politist in cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General de Politie;

Ilie Carmen Maria, judecator - sotul Mihai Ilie, consilier juridic la Primaria Municipiului Bucuresti;

Gabriel Ionescu, judecator - sotia Stefania Ionescu este avocat in Baroul Bucuresti;

Nicu Jidovu, judecator - fiica, Irina Goronescu este avocat stagiar;

Corina Jijie, judecator - sotul Antonel Jijie este subprefect in cadrul Prefecturii Dambovita; - sotul verisoarei primare, Dragos Tilimpea este jurist in cadrul Casei de Asigurari Prahova;

Jipa Cristian, judecator - fiica, Alexandra Cristina Jipa este avocat in Baroul Bucuresti si asistent universitar la catedra de Drept Penal, Universitatea “Nicolae Titulescu”;

Niculae Manigutiu, judecator - sotia Mihaela-Elena Manigutiu este procuror la DIICOT Sibiu; - cumnata Daniela Maria Ciobota este grefier la DIICOT Sibiu; - varul primar al Mihaelei Manigutiu, Viorel Ciobota, este comisar la Garda Financiara Mures; - varul primar al sotiei judecatorului Manigutiu, Mircea Ciobota, este agent de politie;

Simona Camelia Marcu, judecator - sotul Vasile Gil, avocat; - afinul de gradul II Vasile Marius fost procuror la Parchetul Judecatoriei Sector 4 Bucuresti, actual avocat in Baroul Bucuresti; - ruda de gradul IV, Adrian Pintilie este avocat; - afin de gradul IV, Liliana Grigore este grefier in cadrul Judecatoriei Buftea; - afin de gradul IV, Silvia Raportaru este grefier la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

Marin Eugenia, judecator - sotul, Marin Viorel Cristinel, este executor bancar la Banca Transilvania;

Marta Elena Daniela, judecator - fiul Ionut Cosmin Marta este avocat in Baroul Olt; - nepotul Adrian Valentin Marta, avocat in Baroul Olt;

Matei Ionut Mihai, judecator - sora, Matei Daniela este procuror in cadrul DIICOT;

Maura Olaru, judecator - ruda de gradul III, Ovidiu Zarnescu este avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

Aurelia Motea, judecator - fiul, George Motea, avocat in cadrul Baroului Bucuresti; - fiica, Ioana Maria Motea, consilier juridic la SC Asigurari-Reasigurari Astra SA;

Nebela Silvia, judecator - fiica Adriana Nebelea este notar public;

Nestor Beatrice Ioana, judecator - sotul Dragos Nestor este procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti; - cumnatul Paul Alexandru Nestor este judecator in cadrul Tribunalului Municipiului Bucuresti;

Nicolae Adina Georgeta, judecator - sotul Nicolae Marian este conferentiar universitar doctor la “Facultatea de Drept” din cadrul Universitatii Bucuresti, arbitru la Curtea de Arbitraj Bucuresti si director stiintific la Editura Universul Juridic;

Alexandru Niculina, judecator - fiica, Elena Daniela Alexandru este avocat in Baroul Bucuresti; - fratele Dumitru Giurescu este notar in localitatea Pucioasa; - cumnata Angela Giurescu, notar in localitatea Pucioasa;

Anton Pandrea, judecator (membru al CSM) - sotia Alexandra Pandrea este avocat; - fiica, Ioana Pandrea este magistrat asistent in cadrul Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

Paula Pantea, judecator - sotul Vasile Pantea, avocat in Baroul Bucuresti; - fiul Marius Pantea este avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

Pasca Camenita Victor, judecator - fiica, Sorana Molnar este avocat in cadrul Baroului Bucuresti; - a doua fiica, Sandra Pasca, judecator in cadrul Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti; - cumnatul Viorel Pasca este avocat in Baroul Timisoara; - cumnata Mihaela Pasca este avocat in Timisoara; - nepotul Mihai Pasca este avocat in Timisoara; - nepotul Ionut Pasca este avocat in Timisoara;

Pascu Sorin, judecator - sotia Mariana Pascu este judecator la Curtea de Apel Bucuresti; - afinul de gradul II, Violeta Pascu este grefier la Judecatoria Craiova;

Petrisor Nela, judecator - ruda de gradul IV, Andrei Ionut Claudiu este judecator in cadrul Tribunalului Municipiului Bucuresti;

Pistol Stefan, judecator - ruda gradul I, Raluca Pistol este grefier la Curtea de Apel Bucuresti;

Popa Roxana, judecator - sotul Ion Popa, judecator la Curtea de Apel Bucuresti;

Popescu Doina, judecator- ruda de gradul II Corina Laura Preda lucreaza ca grefier statistician la Curtea de Apel Bucuresti; - ruda de gradul IV, Alexandrina Paula Nicolae este avocat in Baroul Maramures;

Popescu Veronica Carmen, judecator - sotul Mircea Popescu este avocat in cadrul Baroului Bucuresti; - fiica Corina Popescu, avocat in Baroul Bucuresti;

Popescu Zenovia Mariana, judecator - fiica, Andreea Nicoleta Martin este judecator stagiar la Judecatoria Novaci, judetul Gorj

Popescu Iuliana, judecator - sotul Corneliu Popescu este avocat in cadrul Baroului Bucuresti; - fiul Alexandru Popescu este avocat; - fiica Ruxandra Sirghi, judecator la Judecatoria Sectorului 6 Bucuresti; - nora Irina Gabriela Popescu este judecator in cadrul Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti;

Popoiag Elena Carmen, judecator - sotul Dragos Constantin Popoiag este presedintele Judecatoriei Targoviste; - cumnata Anda Loredana Popoiag este jurist in cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Dambovita;

Puscasiu Eugenia, judecator - fiica, Carmen Bochis este avocat in Baroul Cluj; - ginerele Traian Bochis, avocat in Baroul Cluj; - sora Ani Letitia Chis este grefier in cadrul Tribunalului Cluj; - nepotul Traian Cristian Chis, avocat in Baroul Cluj; - verisoara primara si sotul ei, Mioara Popa si Dinu Popa, sunt avocati in cadrul Baroului Timis;

Pusoiu Iuliana, judecator - fiica Raluca Hurdubaliu, jurist la BCR; - var primar Dorin Georgescu, avocat in Baroul Bucuresti;

Radulescu Veronica, judecator - var primar Florian Pop, avocat in Baroul Bucuresti;

Riciu Iuliana, judecator - sotul Gheorghe Riciu, expert contabil; - cumnata Andrei Iuliana, grefier la Tribunalul Olt;

Sarbu Carmen, judecator - tatal, Benedict Sarbu, consilier de concurenta la Consiliul Concurentei; - fratele Cristian Sarbu este avocat in Baroul Bucuresti;

Spineanu Matei Octavia, judecator - tatal, Matei Ion, avocat in Baroul Prahova;

Stamatescu Elena Adriana, judecator - fratele Marius Gheorghe Georgescu, consilier juridic DGFP Prahova;

Stanciu Livia Doina, judecator - sotul, Andrei Stanciu este avocat in Baroul Tulcea;

Stefanescu Brandusa, judecator - sotul Ion Stefanescu, profesor universitar la Academia de Studii Economice Bucuresti; - nepoata gradul III, Brandusa Vartolomei avocat in Baroul Bucuresti;

Susanu Rodica, judecator - sora Dorina Popa este notar in Braila; - nepoata Andra Popa, notar in Braila; - sora Viorica Istrate, consilier juridic in cadrul unui cabinet notarial in Braila;

Tarcea Iulia Cristina, judecator - mama Elena Elena, notar; - fratele Gabriel Boroi, profesor universitar in cadrul Universitatii Bucuresti, “Facultatea de Drept”; - fratele Silviu Catalin Boroi, notar; - sora Elena Paula Maftei (Boroi) notar; - cumnata Dana Boroi, judecator la Judecatoria Sector 6; - cumnata Maria Boroi, notar; - verisoara Corina Petrache, avocat in cadrul Baroului Slobozia; - afinul gradul IV Viorica Halibei este prim grefier la Parchetul Mangalia;

Teau Carmen, judecator - tata, Marin Teau este avocat in cadrul Baroului Olt;

Trestianu Viorica, judecator - fiul Leonard Puscasiu, notar in Bucuresti; Tuca Alina Iuliana, judecator - sotul Florentin Tuca, avocat “Tuca, Zbarcea si Asociatii”; - afin Dana Busini, avocat la “Tuca, Zbarcea si Asociatii”;

Dana Vartires, judecator - sotul Adrian Gabriel Vartires este procuror detasat la Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor; - cumnatul Valentin Petrisor Vartires, avocat in Baroul Bucuresti;

Vranceanu Romanita Ecaterina, judecator - sotul Florian Caimac avocat in Baroul Bucuresti;

Lista rubedenii magistrati asistenti

Vlasceanu Adina, magistrat asistent - cumnata Alina Vlasceanu este seful Serviciul Documentare, Cercetare si Informatica din cadrul Curtii Constitutionale;

Segarceanu Aurel, magistrat asistent - sotia Doina Segarceanu este judecator la Tribunalul Municipiului Bucuresti;

Avram Adriana, magistrat asistent - sotul Costel Avram este avocat in Baroul Bucuresti;

Burcus Daniela Andreea, magistrat asistent - sotul Gabriel Burcus, avocat in Baroul Bucuresti;

Carstea Alexandru, magistrat asistent - fiica, Alexandra Carstea, avocat in Baroul Bucuresti;

Radulescu Luminita Catrinel, magistrat asistent - sotul Nicolae Radulescu este avocat in Baroul Dambovita; - tatal, Teodor Manolescu, avocat in Baroul Dambovita;

Chesculescu Felicia, magistrat asistent - sora Elena Chesculescu, consilier juridic in Prefectura Bucuresti;

Cioarac Marioara, magistrat asistent - fiul Ciprian Cioarac este avocat in Baroul Bucuresti; - nora Ioana Cristina Cioarac, avocat in Baroul Bucuresti;

Ciuhan Teodoru Adina Andrea, magistrat asistent - sotul Teodoru Costel Marius Ciuhan, avocat;

Cojocaru Ana-Maria, magistrat asistent - verisoara Madalina Ursachianu, avocat in Baroul Iasi;

Cojocaru Virginia, magistrat asistent - fiul Alin Stefan Cojocaru este politist judiciar la Directia Nationala Anticoruptie;

Cojocaru Angela, magistrat asistent - cumnatul, Gabriel Constantin este ofiter specialist in cadrul Directiei Generale Anticoruptie din cadrul Ministerului de Interne ;

Cucu Mariana, magistrat asistent - sotul Corneliu Cucu este agent procedural la Curtea de Apel Bucuresti; - afinul Antoaneta Sandu este grefier la Curtea de Apel Bucuresti; - afinul Ion Sandu, subofiter;

Dafina Mihaela, magistrat asistent - sotul, Mihail Dafina este judecator la Tribunalul Militar din Bucuresti;

Olteanu Cristina Daniela, magistrat asistent - sotul, Cristian Olteanu este judecator la Curtea de Apel Bucuresti; - ruda de gradul II Mihail Olteanu, avocat in Baroul Bucuresti; - ruda de gradul II, Mihaela Carcale este avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

Florea Aneta, magistrat asistent - sotul Constantin Florea este avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

Funeriu Andreea Daniela, magistrat asistent - sotul Gheorghe Funeriu avocat, - cumnatul Florin Funeriu este ofiter criminalist la Sectia 24 Politie din Bucuresti; - cumnatul Ciprian Scoban este subofiter MApN;

Georgescu Silviu Bogdan, magistrat asistent - ruda de gradul IV, Adela Stanciu este consilier juridic la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Mehedinti;

Hart Aurelia, magistrat asistent - sora Petre Mariana, avocat Baorul Bucuresti;

Homutescu Gabriela, magistrat asistent - ruda de gradul IV, Alexandru Homutescu este consilier juridic la Federatia Romana de Fotbal; - ruda de gradul IV, Voinea Claudia Homutescu este consilier juridic BCR;

Iancu Silvia Sandu, magistrat asistent - sotul Valerian Cristian Iancu este avocat in Baroul Bucuresti; - cumnatul Cornel Iancu este consilier juridic la “SC Atalanta SRL”; - cumnatul Ion Iancu este consilier juridic la “SC SCANIA Romania”;

Iliescu Marioara, magistrat asistent - fiul, Silviu Adrian Iliescu, consilier juridic;

Leasa Irina Alice, magistrat asistent - sotul, Cieocoiu Ionut Nicolae este angajat la Serviciul Furturi Auto din cadrul Directiei Generale a Politiei Municipiului Bucuresti;

Ionescu Marinela, magistrat asistent - varul Cristian Mugurel Miu este avocat in Baroul Bucuresti;

Mocanu Floarea, magistrat asistent - sora Vasilica Enache este avocat in Baroul Bucuresti; - nepoata Raluca Blajan, avocat in Baroul Bucuresti; - nepoata Ramona Ion este avocat in cadrul Baroului Bucuresti

Mustata Elena Mihaela, magistrat asistent - tatal Mihail Talanga, avocat in Baroul Gorj;

Niculae Raluca Florentina, magistrat asistent - ruda de gradul I, Catalin Alex Niculae este grefier la Inalta Curte de Casatie si Justitie; - afinul Razvan Dumitru Iorgulescu, avocat in Baroul Bucuresti;

Nistor Catalina Georgeta, magistrat asistent - sotul Ion Lazar, avocat in Baroul Bucuresti;

Pandrea Andreea Ioana, magistrat asistent - tatal, Anton Pandrea este judecator la Inalta Curte si membru al CSM; - mama, Alexandra Pandrea este avocat ; - sotul, Ionescu Mihai Octavian este avocat in cadrul Baroului Bucuresti;

Paun Alina, magistrat asistent - ruda de gradul I Ecaterina Paun este avocat in Baroul Bucuresti;

Petre Ruxandra, magistrat asistent - sotul Alexandru Petre este avocat;

Petrescu Livia Maria, magistrat asistent - cumnata Mihaela Petrescu, avocat in Baroul New York;

Popan Tabita Monica, magistrat asistent - mama, Talos Salonica este consilier juridic la Cultul Crestin Baptist din Romania;

Popescu Oana Cristina, magistrat asistent- sotul, Alexandru Razvan George Popescu este judecator in cadrul Tribunalului Bucuresti

Radu Marcela, magistrat asistent - sotul Mihai George Radu, inspector principal IGP;

Ramescu Daniela Claudia, magistrat asistent - sora, Vlad Silvia este sef serviciu CEC BANK;

Stoenescu Silvia, magistrat asistent - sotul, Gheorghe Ciobotaru este avocat in Baroul Bucuresti;

Tudor Daniela, magistrat asistent - tatal, Stelian Istrate este avocat in Baroul Bucuresti;

Vrancut Niculina, magistrat asistent - sotul, Aurel Valerica Vrancut, lucreaza in cadrul Directiei Generale Anticoruptie;

Lumea Justitiei :: Cristian Diaconescu avertizeaza ca fortarea ritmului de judecare a dosarelor va dauna Justitiei

Scris de Adina ANGHELESCU-STANCU, Razvan SAVALIUC

Marţi, 27 Iulie 2010 17:04

Presedintele de onoare al Uniunii Nationale pentru Progresul Romaniei, Cristian Diaconescu, fost ministru al Justitiei si al Afacerilor Externe, ne-a vizitat, marti, la redactie, pentru a aborda problemele actuale ale Justitiei din Romania si nu numai. In calitate de fost administrator al Justitiei, Diaconescu a fost cel care a reusit inchiderea Capitolului de negociere privind Justitia si Afacerile Interne, fara de care nu s-ar fi putut incheia procesul de aderare la Uniunea Europeana. Cristian Diaconescu a fost judecator in perioada 1983-1990. Raspunsurile sale evidentiaza gravele deficiente din sistemul judiciar actual si atentioneaza asupra unor probleme ce pot aparea in urma implementarii rapide a masurilor din ”mica reforma” a ministrului Catalin Predoiu.

Cum se vede activitatea institutiilor din domeniu prin ochii unui politician care a avut pe mana, o scurta perioada, ce-i drept, destinul Justitiei?

Practic, procesul de reforma legislativa si institutionala a sistemului judiciar a inceput in

Romania relativ tarziu in comparatie cu celelalte state iesite din comunism in 1990. Primele masuri legislative in ceea ce priveste transparentizarea si combaterea coruptiei au fost luate incepand cu anul 2003. Legile de organizare a sistemului judecatoresc, statutul magistratilor, au fost adoptate abia in 2004. Putem spune ca, din punct de vedere institutional si legislativ, sistemul judiciar este acum adaptat la UE, dar atunci cand vorbim de increderea cetatenilor sau de cultura de functionare a autoritatii judecatoresti nu stam deloc bine. Consiliul Superior al Magistraturii functioneaza ca unic reprezentant al autoritatii judecatoresti in toate statele postcomuniste, delimitand puterea judecatoreasca de puterea politica. Acolo unde statul de drept functioneaza cu o experienta de sute de ani, dreptul decizional aproape absolut apartine ministrului Justitiei. In state precum Germania, Marea Britanie, Olanda, nimeni nu-si pune problema ca un ministru al Justitiei, chiar numit politic, ar avea o activitate netransparenta, orientata politic si implicit pagubitoare pentru functionarea Justitiei. In continuare, si azi problemele in legatura cu sistemul judiciar nu-si gasesc rezolvarea, si aici ma refer la absenta practicii judiciare uniforme, celeritatea proceselor, excesul de imagine institutionala in faze care ar trebui sa fie secrete pentru a nu afecta drepturile unui prezumtiv nevinovat, precum si suspiciunea de complicitate intre justitiari si politic.

Ministrul Justitiei a gandit un set de masuri denumite ”mica reforma” care se vor a fi introduse in perioada de tranzitie pana la intrarea in vigoare a noilor Coduri civil si penal. Credeti ca masurile existente in acest set sunt bune? Cum ar fi cele privind celeritatea fortata la nivelul instantelor, stramutarile in aceeasi zona teritoriala, eliminarea recursului din contraventional, arestarea la domiciliu? Vor ajuta Justitia?

In principiu, este rezonabila incercarea de a simplifica acte procedurale, dar acest demers

trebuie facut cu foarte mare atentie, tinand seama atat de necesitatea respectarii absolute a

drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, cat si de capacitatea statului de a pune in aplicare aceste masuri. Mai ales in ceea ce priveste drepturile procedurale de a fi incunostiintat in legatura cu continutul unui proces aflat pe rol sau in ceea ce priveste exercitiul autoritatii de stat, cum este cazul arestarii la domiciliu, orice modificare facuta neatent sau cu graba, poate genera mari disfunctii, fie din punct de vedere al constitutionalitatii, fie in legatura cu practica europeana, asa cum e confirmata de CEDO.

Deci, sa intelegem ca anumite masuri ar putea duce la incalcarea unor drepturi procesuale, fapt ce ar genera cresterea numarului de plangeri la Curtea Europeana?

Un principiu general acceptat este ca forma omoara fondul. Deci, nu m-as grabi cu fortarea ritmului de desfasurare al unui proces in dauna debitorului sau inculpatului, ca si in ceea ce priveste privarea oricarei persoane de exercitiul unei cai ordinare de atac. Cazul recursului in anulare este relevant din acest punct de vedere, deoarece lipsirea de o cale de atac in conditiileexistentei unor motive intemeiate a fost taxata ca inadmisibila de catre CEDO.

Ati fost ministru de Externe, cunoasteti situatia proceselor castigate impotriva statului roman. Cat din numarul acestora este efect al unei legislatiei intortocheate, stufoase si incomplete privitoare la proprietate?

In continuare, Romania este alaturi de Turcia si Federatia Rusa, un stat sanctionat in cele mai multe cauze la CEDO. Covarsitoarea majoritate a acestor spete se datoreaza unor solutii gresite pronuntate in cauze privind proprietatea, fie incalcarii drepturilor procedurale, fie in conditiile unor interpertari eronate a legislatiei, care este foarte stufoasa.

Ati facut parte dintr-un partid care a guvernat multa vreme. De ce nu s-a putut regla aceasta situatie din punct de vedere legislativ? Acum, ca membru al unei formatiuni noi, ce initiativa ati avea pe aceasta tema?

In primul rand, tentatia de a schimba peste noapte legislatia in domeniul proprietatii trebuie inlaturata. Dupa o practica de cinci ani, in 2005, reglementarile privind restituirea proprietatii s-au schimbat din temelii, generand probleme extraordinare in instantele de judecata. Continui sa cred ca infiintarea tribunalelor specializate inclusiv in domeniul proprietatii poate reprezenta o solutie de uniformizare a practicii. Totodata, pe un alt palier, ar trebui sa intelegem ca protectia drepturilor si libertatilor cetateanului aflat in fata puterii judecatoresti reprezinta un domeniu foarte sensibil. La CEDO, ca statistica, dupa procesele privind restituirea proprietarii, Romania a pierdut in cauze in care s-au invocat incalcari ale drepturilor persoanelor aflate in arest preventiv sau ale detinutilor, fapt ce demonstreaza absenta unui interes in legatura cu normele care protejeaza si reglementeaza limitativ exercitiul masurilor de detentie. Aici este o problema de cultura institutionala, dar si de proiect atunci cand vorbim de locul de detentie, conditii de viata, regimul diverselor categorii de detinuti.

Ca ministru al Justitiei, ati incercat sa rezolvati problema SIPA (serviciul de protectie si anticoruptie din penitenciare). Trebuia ca aceasta problema sa fie pana acum lichidata din ”stocul” MJ, iar documentele fostului serviciu secret al ministerului sa fie desecretizate. Ce anume opreste acest proces de desecretizate? Credeti ca factorul politic este de vina? Putea factorul politic sa intervina si sa blocheze acest demers?

In perioada mandatului meu, am promovat o hotarare de Guvern prin care am stabilit functionarea normala si transparenta a acestei institutii. Fosta SIPA se ocupa si de disfunctionalitatile din sistemul judiciar si penitenciar, dar mass media a dezvaluit si partea nevazuta a aisbergului. Apoi, SIPA s-a desfiintat. E foarte bine. Dar, ceea ce s-a intamplat cu arhiva care trebuia desecretizata pana acum, asta nu mai este treaba mea. Intrebati-i pe ministrii care m-au succedat.

La aceasta ora, politica pare a fi optiunea pe care ati facut-o pentru multa vreme de-acum incolo. Nu aveti nostalgia magistraturii? Daca vi s-ar propune o revenire in managementul sistemului judiciar ati fi de acord?

Sistemul judiciar este, in egala masura, un domeniu extrem de complex, dar si esential pentru functionarea unui stat de drept. Am credinta ca, ferit de ingerinta politica, gestionat cu atentie chiar tinand seama de anumite fragilitati ale acestui sistem extrem de profesionalizat, se pot obtine rezultate de care cetatenii Romaniei sa fie multumiti. Cred ca in ultimii ani, puterea judecatoreasca a fost mai mult hartuita decat inteleasa si aceasta atitudine trebuie sa inceteze pentru ca nu face bine nimanui. Nu m-am ferit niciodata de o revenire in sistem, pentru ca nu sunt de profesie politician, ci magistrat. Aceasta este baza de la care am pornit si atunci cand m-am format ca diplomat, si pe aceasta baza imi consolidez si opiniile politice.

Lumea Justitiei :: „Mica reforma” a MJ pune pe jar intregul sistem judecatoresc

Scris de VMR

Marţi, 27 Iulie 2010 15:45

Noul proiect de lege promovat de Ministerul Justitiei - “mica reforma” - initiat de ministrul Catalin Predoiu si secretarul sau de stat Lidia Barac (foto)aprinde spiritele intre magistrati, o parte dintre ei iesind public marti cu declaratii critice la adresa proiectului de lege. Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania (UNJR) a difuzat marti un comunicat de presa in care critica dur proiectul de lege publicat de Ministerul Justitiei, acuzand Executivul ca nu are “nicio nota de realism cu privire la realitatile romanesti”. Si Asociatia Magistratilor din Romania a prezentat marti un comunicat in care sustine ca prin proiectul de lege al MJ se incalca grav dreptul la liberul acces la Justitie. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sa cheme la intalnire toti reprezentantii sistemului judiciar pentru a pune la punct amanuntele tehnice ale actului normativ.

UNJR: „Romania nu e America!”

Comunicatul UNJR avertizeaza: “(...) Pentru a incerca sa induca Guvernului o nota de minim realism raportata la realitatile romanesti, inclusiv cele care privesc Justitia ca si parte componenta a societatii, UNJR aduce in atentia Executivului exemplul (aleatoriu) al Curtii Statale din Chicago, care este reprezentativa pentru ca deserveste o populatie de aproximativ 5.200.000 de persoane, adica aproximativ un sfert din populatia Romaniei. (…) Curtea Statala din Chicago are un numar de peste 1.800 de persoane, angajati ai compartimentelor auxiliare ale instantei si un buget alocat de peste 80 de milioane de dolari pe an. Pentru constructia acestei cladiri s-au alocat circa 100.000.000 dolari, are 28 de etaje si aproximativ 10 sali de judecata la fiecare etaj, acces separat pentru public fata de personalul instantei si un sistem de securitate cum nu se intalneste in nicio instanta din Romania”. Judecatorii au cerut Executivului sa nu sustina ca aceasta “mica reforma” va insemna o minune pentru sistemul judiciar romanesc. „Desi proiectul de lege contine unele prevederi care pot parea la prima vedere benefice in anumite domenii, ea sufera de o lipsa de viziune sistemica si ancorata in realitatile romanesti si, in ciuda faptului ca public se afirma altceva, va conduce la supraincarcarea altor instante (curtile de apel) in detrimentul instantelor inferioare. Avand in vedere ca procesele, in cea mai mare majoritate, se vor definitiva la curtile de apel, senzatia generala care se va induce voit opiniei publice va fi ca Guvernul s-a straduit, dar judecatorii nu doresc sa aplice mica reforma, transferand astfel intreaga responsabilitate asupra sistemului judiciar. In astfel de conditii, UNJR solicita Guvernului Romaniei sa prezinte lucrurile obiectiv si, pe cat posibil, intr-un stil mai putin pompieristic si in niciun caz sa nu incerce, din ratiuni populiste, sa induca cetatenilor ideea ca starea generala a justitiei din Romania se va schimba miraculos in bine dupa adoptarea acestui proiect de lege, prin comparatii absolut nerealiste cu sisteme de drept ale unor tari cu o democratie consolidata, si mai ales cel al Statelor Unite ale Americii” . In SUA, taxele judiciare de timbru raman la instante in proportie de 80% UNJR a atras atentia ca in Statele Unite ale Americii, sistemul taxelor de timbru si cel de administrare al lor este diferit fata de cel de la noi. “De asemenea, doar in cursul anului 2008, Curtea Statala din Chicago a colectat la propriul buget peste 195.000.000 de dolari din taxe judiciare de timbru si alte taxe ocazionate de solutionarea proceselor, din care 80% i-au revenit instantei si doar 20% au fost virate la bugetul de stat. Or, acest lucru este de notorietate ca nu se intampla in Romania, desi magistratii au facut nenumarate demersuri pentru ca Guvernul sa procedeze la modificarea legii in asa fel incat Justitia sa se autofinanteze din taxele de timbru si taxele de timbru judiciar iar bugetul instantelor sa revina in administrarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie si nu Ministerului Justitiei, demersuri ignorate de fiecare data. Totodata, sistemul de justitie american este un sistem common law, bazat in mare parte pe principiul oportunitatii, care nu se pliaza pe sistemul juridic romanesc (de inspiratie franceza) iar solutionarea mai rapida a proceselor se datoreaza atat unei logistici impresionante, cat si unor prevederi legislative care nu pot fi implementate in Europa, fara riscul atragerii unor condamnari la CEDO pentru tara noastra. Cu titlu de exemplu, s-a mentionat ca recunoasterea vinovatiei va conduce la durata scurtarii proceselor, dar spre deosebire de legislatia americana, in care intr-un astfel de caz hotararea ramane definitiva in aceeasi zi, mica reforma lasa deschisa calea la un recurs efectiv. Asociatia critica Ministerul Justitiei pentru includerea in acest proiect a mai multor norme care sunt fie contradictorii cu cele aplicabile deja, fie cu cele care sunt inscrise in noile Coduri. “ Nu in ultimul rand, legislatia americana impune, printre altele, preliminar ajungerii cazului in instanta, ”construirea” dosarului prin avocati, propunerea probelor si trasarea mersului dosarului, corelativ cu impunerea unor sanctiuni stricte in caz de nerespectare a cerintelor pretinse de judecator, lucru care nu se intampla in Romania si pe care nici „mica reforma” nu il garanteaza sub nicio forma. Dealtfel, acest lucru nici nu era posibil deoarece proiectul de lege despre care se face vorbire vine in multe parti in contradictie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedura sau reia sub alta forma dispoziţii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic (dintre care exemplificam reticenta partilor de a recurge la procedura medierii, lipsa salilor de judecata, numar insuficient de magistrati sau personal auxiliar, lipsa fondurilor materiale etc.). Nu in ultimul rand, reamintim Guvernului Romaniei ca judecatorii americani sunt remunerati cu sume cuprinse intre aproximativ 80.000 si 350.000 dolari pe an, astfel incat orice fel de comparatie este neavenita.

AMR: „Proiectul de lege promovat de MJ incalca grav dreptul cetateanului

Asociatia Magistratilor din Romania a sustinut de asemenea ca magistratii doresc o

intalnire de lucru impreuna cu reprezentantii CSM pentru a discuta despre noul proiect al MJ. „Desi Asociatia Magistratilor din Romania a solicitat, in numeroase randuri, modificarea procedurii in sensul accelerarii judecarii, observam ca mica reforma

initiata de Ministerul Justitiei nu reprezinta decat o reiterare a dispozitiilor Codului de procedura civila, fara a reusi sa atinga scopul de celeritate a judecatii (...). Pe de alta parte, proiectul de lege promovat de MJ incalca grav dreptul cetateanului de acces la justitie, in ceea ce priveste respectarea principiilor contradictorialitatii si a publicitatii sedintei de judecata (...). In acelasi timp, AMR constata ca noua reglementare privind recursul in interesul legii bulverseaza sistemul procedural existent, pe care in realitate il ingreuneaza , fara a putea ajunge la finalitatea pretinsa, aceea a unui mecanism juridic de unificare a practicii. Fata de aceste aspecte, precum si altele similare asupra carora AMR a elaborat un punct de vedere, solicitam intrunirea intr-o sedinta de lucru, la care sa fie invitat sa participe si Ministerul Justitiei, pentru a discuta in detaliu dispozitiile modificate ale Codului de procedura civila prin Legea micii reforme, intrucat, in afara de intentia declarativa de accelerare a judecatilor, in realitate asistam la reformularea in acelasi sens a vechilor dispozitii ale Codului de procedura civila, in timp ce unele dintre modificarile propuse incalca drepturi procedurale garantate prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului(...)”

CSM: „Intalnirea cu reprezentantii sistemului judiciar este stabilita deja”

Purtatorul de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii, Cecilia Morariu, a declarat pentru lumeajustitiei.ro, ca institutia sa a antamat deja o intalnire de lucru pentru discutarea problemelor pe care le implica implementarea micii reforme: “Comisia Juridica din CSM stabilise pentru data de 18 august o intalnire cu toti reprezentantii asociatiilor profesionale a magistratilor, cu reprezentanti ai Ministerului Justitiei pentru discutarea chestiunilor tehnice referitoare la punerea in aplicare a acestei Ordonante de Urgenta, in contextul in care CSM a formulat o serie de observatii cu privire la blocajele pe care acest act normativ le va crea si implicit calitatea actului de justitie. O astfel de intalnire este salutara si necesara”.

Sursa: CSM

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu